Încotro merge Uniunea Europeană? 5 căi posibile…

Dezbatere pe team ”Viitorul Europei”
pe team ”Viitorul Europei”

Giurgiu a organizat sub deviza ”Dialoguri Europene – Viitorul Europei” o dezbatere cu prilejul aniversarii a 60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma.

În cadrul dezbaterii au fost discutate cele 5 scenarii ce se creionează la acest moment privind viitorul Europei.

Dezbaterea a avut loc la sediul PSD Giurgiu sâmbătă, 25 martie, la ea participând tineri, în majoritate socialiști, interesați de viitorul Europei și implicit de viitorul lor.

Moderatorul dezbaterii a fost George Pălălău, președintele Pes Activists Giurgiu, unul dintre tinerii cu care Giurgiu se poate mândri.

Despre dezbatere și cele discutate în cadrul acesteia am stat de vorbă cu George Pălălău, președintele PES Activists Giurgiu, care mi-a spus:
”Așa cum s-a vehiculat în media, în contextul actual se pun în discuție 5 scenarii în evoluția uniunii europene; la dezbaterea de azi au participat atât membrii PES Activists cât și oameni care nu sunt înregimentați politic.

Părerile vorbitorilor au fost împărțite însă unanim am fost de acord că o Europă cu două viteze nu este de acceptat.
Noi considerăm că toate forțele politice ale României trebuie să apere interesul național, lucru care nu a mai fost posibil cred că din 2007, atunci când a existat o unitate în dorință și decizie, atunci când România a aderat la UE.

România trebuie să se facă auzita acum prin toți reprezentanții ei la cele mai înalte nivele, altfel ne vom trezi într-o postură deloc favorabilă nouă românilor.
Din păcate, în ultima perioadă au fost voci care pretind că ne reprezinta, divergențe care au adus asupra României priviri deloc prietenoase.

Instabilitatea cu care se confruntă în această perioada Europa poate duce lejer în direcția aceea cu doua viteze, lucru ce nu ar avantaja absolut deloc România, ca stat membru al Uniunii Europene.
Este interesant de urmărit ce decizii se vor lua azi la această întâlnire de la Roma, decizii care vor marca viitorul Europei, cu siguranță!”.

Pentru aducere aminte menționez că Tratatul de la Roma se referă la tratatul prin care a fost instituită Comunitatea Economică Europeană (EEC) și a fost semnat de Franța, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia și Luxemburg la 25 martie 1957. Inițial, numele complet al tratatului era Tratat de instituire a Comunității Economice Europene.

Pentru ce se întâmplă azi cu Uniunea Europeană se pare că Tratatul de la Roma a avut un puternic caracter premonitoriu, documentul original având majoritatea paginilor goale (din cauze organizatorice, pentru că tratatul a fost pus la punct foarte repede); după 60 de ani sunt încă multe zone goale în ceea ce se dorește a fi UE, unele încă nefiind umplute cu conținut, altele golindu-se de conținut odată cu trecerea anilor.

Recent în Parlamentul European președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat 5 scenarii pentru ; iată care sunt acestea:

1. Continuarea actualei direcții – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reforma in spiritul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker si a Declaratiei de la Bratislava.

2. Nimic altceva în afara pieței unice – Cele 27 de state membre transfera treptat accentul pe piata unica.

3. Cei care vor mai mult să contribuie mai mult – UE continuă ca în prezent, dar, în plus, le permite statelor membre sa aiba actiuni suplimentare in anumite zone de cooperare, precum apararea, securitatea interna si dezvoltarea sociala. In functie de intentie, una ori mai multe aliante se pot configura in zone diferite zone politice.

4. Mai puțin, dar mai eficient – UE27 se concentrează pe rezultate mai bune și mai rapide în domenii politice specifice, reducând eforturile unde există percepția că activitățile nu au valoarea scontata. Atenția și resursele limitate se concentrează pe anumite zone politice.

5. Mult mai mult împreună – Statele membre decid să aloce structurilor comune mai multe atribuții, resurse și putere decizională. Deciziile se iau mai rapid la nivel european și sunt implementate mai repede.

Nu au fost prezentate detalii suplimentare despre scenarii, însa s-a subliniat că cele două mari direcții sunt „recentrarea” pe piața unică (scenariul 2) și „să facem mai mult împreună” (scenariul 5). Între acestea exista căi intermediare, precum cea a unei Europe cu mai multe viteze, „în care cei care vor mai mult fac mai mult” fără să fie blocate de cele mai reticente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.