Întortochiate sunt căile Politicii! Marin Anton revine…

Revine Anton? El asa zice.
Revine Anton? El asa zice.

Am scris în urmă cu ceva vreme, atunci când la conducerea PNL Giurgiu venea Marin Anton, că acesta este singurul politician ”al acestor vremuri” care poate lupta de la egal la egal, într-o confruntare politică, evident, cu Niculae Bădălău.

Am urmărit, de curiozitate, emisiunea cu Marin Anton de la Open Tv; acum, mai mult ca până acum, eu aș alege să merg în barcă (cea politică) cu Anton și în niciun caz cu cel care sare, fără nicio remușcare, din dreapta în stânga, ca un ”țopăilă” de jucărie.

Marin Anton recunoaște că a greșit cu afirmația legată de opțiunile de vot; am scris despre acea afirmație la modul că eu nu am apreciat-o ca pe o sinceritate ci ca pe un moment de inconștiență în care și-a recunoscut, indirect, vina pentru fapta comisă; pentru greșeala sa, nu neapărat cea a afirmației făcute ci a faptei în sine, cea vizată de afirmație, Marin Anton a fost ”demis” (discutabil căci nu cred că este în regulă destituirea respectivă). Reamintesc și aici faptul că până când Justiția nu se pronunță oricare cetățean al acestei țări beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Mi-a plăcut Anton, cel care lovit, trădat de colegi, destituit de cei de la Centru, nu a considerat vreun moment că ”nu se mai regăsește în doctrina liberală” (da, știu că a venit la PNL pe filiera PD-L) ci este ferm hotărât să lupte cu starea de fapt și să-și reia locul dar și realizările de până acum.

Dacă cineva numește în acest moment un politician de calibrul lui Bădălău, altul decât Anton (și evident că nu Iliescu), eu mă înclin în fața lui, cu respect. Nu cred că PNL-ul giurgiuvean poate găsi, oricât l-ar căuta, un politician atât de influent dar și potent (financiar, da, căci cine crede că banii sunt neimportanți în politică este un mare naiv).

Îmi plac OAMENII care mor în picioare, nu indivizii cei care se târăsc ca niște jigodii, mușcând pe la spate atunci când stăpânul se crede apărat… De către cei despre care ȘTIE că nu îi sunt prieteni dar pe care îi consideră ”ai lui”, camarazii lui, adică…

Așa cum îi consideră pe cei ”ai lui” Bădălău, cei despre care, cu evidentă admirație dar și cu mare tristețe, vorbește laudativ… Deși nu-i poate ierta și le reamintește faptul că și el, Anton, a fost MARE și IMPORTANT și că roiau ”fidelii” în jurul lui…

PS. Răspund acum unor critici (persoane, nu opinii): nu sunt simpatizant PNL, nu îmi place înclinarea liberalilor spre individualism și elitism dar apreciez extrem de mult deviza lor ”Prin noi înșine”…
Nu-mi plac milogii care stau cu mâna întinsă (cei din politică, evident) sau altfel spus, îmi place omul OM și porcul fript!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Despre cookie

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close